1.1.Președintele pentru
cei care n-au avut Președinte este suveranist, aceasta fiind o obligație
constituțională. Art. 1 din legea fundamentală dispune că ”statul este național și suveran”; art. 2 așează ”suveranitatea poporului” la temelia Constituției; art. 82 prevede forma
jurământului Președintelui: ” Jur să-mi
dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială
a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr (...) suveranitatea,
independența, unitatea și integritatea
teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”; art. 118 reglementează
forțele armate: ”Armata este subordonată
exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității statului”.
Președinții României, în
mod special ultimii doi, au adoptat în mod total narativul globalist
occidental, pentru care suveranitatea statelor și popoarelor a devenit o crimă,
narativ care domină întreaga medie mainstream, suveranitatea fiind tradusă prin
extremism. Mulți dintre liderii de opinie s-au raliat și ei, din neștiință sau
ticăloșie. Definiția suveranității este dreptul
la auto-determinare a poporului. Președintele apără suveranitatea ca
obligație constituțională, nu este opțională.
Principiile Președintelui
în relația cu UE sunt: 1. constituția României nu este negociabilă, așa-zisul
drept european fiind subsecvent și aplicabil numai dacă nu încalcă norma
constituțională; 2. eliminarea tuturor discriminărilor la care sunt supuși
românii; 3. România va fi scoasă din pactul fiscal, care obligă la deficitul
maxim de 3%, acesta fiind un instrument de blocare a dezvoltării țării. Statele
occidentale s-au dezvoltat zeci de ani pe deficite de zeci de procente și pot
încălca deficitul fără să li se întămple nimic; 4. până când nu se vor închide
minele de cărbune în toată UE, România le va deschide, iar pactul verde nu se
va aplica în detrimentul locurilor de muncă și veniturilor românilor; 5. față
de spațiul Schengen, Președintele va uza de dreptul de vet în CE, până când
Austria va ceda; 6. Ideologia LBGT nu va avea susținerea statului român,
drepturile minoritățior fiind respectate; 7. migrația nu va fi acceptată de
România; 8. România nu va accepta transformarea UE într-o organizație militară,
aflându-se la granița de est, care expune țara unui război prin proxy; 9. orice
inițiativă pentru adoptarea Constituției europene va fi respinsă.
1.2. Art. 10 din Constituție
prevede: ”România întreține și dezvoltă
relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate,
întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului
internațional.”
Constituția obligă statul
român la o politică a păcii și acest principiu trebuie respectat. Din
perspectivă istorică, România nu poate uita că, fiind a patra țară
contributoare la înfrângerea nazismului, după URSS, SUA și Marea Britanie, la
Conferința de pace am fost considerați țară învinsă și cedați la masa verde lui
Stalin. România a plătit un preț greu, fiind decimată întreaga intelectualitate
interbelică, sute de mii de victime în închisori și un regim teribil de
represiune de 45 de ani, pentru ca în 1990 tot poporul român să fie
culpabilizat pentru regimul comunist. Drept ”recompensă”, Europa vestică ne-a
colonizat după 1990, sub conducerea UE.
România va acționa în
scopul întăririi capacităților defensive în cadrul NATO, organizația având,
potrivit tratatului, un scop defensiv.
Potențialul economic al
țării va fi îndreptat, înainte de toate, în programele sociale și de dezvoltare
economică și ieșire a țării din colonialismul de tip african. România are
nevoie mai mult de copii, decât de bombe.
0 Comentarii