Rolul președintelui este
reglementat de Constituție: ”Președintele
României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a
autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între
puterile statului, precum și între stat și societate (art. 80).
Astfel, dacă Președintele
constată că puterile statului sau autoritățile publice încalcă Constituția, cheamă
la mediere. Președintele mediază ”între
stat și societate” când conflictul vizează probleme sistemice care lezează
sentimentul de dreptate al societății și slăbesc dezvoltarea națiunii. Rezultatul
medierii este obligatoriu, cu forță constituțională.
Constituția i-a conferit
totodată Președintelui și dreptul exclusiv să convoace referendumul în orice
probleme de interes național, instrumentul democrației directe: ”Președintele României, după consultarea
Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu
privire la probleme de interes național.” (art. 90). Declanșarea referendumului
este posibilă trecându-se peste mediere, legătura Președintelui cu poporul
fiind necondiționată.
Președintele este cheia
de boltă a sistemului nostru constituțional, dând viață Constituției - contractul social. Legea fundamentală nu
este doar o sumă de reglementări juridice, ci expresia drepturilor și
libertăților cetățenilor în exercițiul lor, în procesul de realizare a voinței
poporului. Numai Președintele poate aduce împreună puterile statului, precum și
statul și societate, refuzul său aruncând în aer întreaga arhitectura
constituțională.
Statul român se află azi
în cel mai puternic conflict din istorie cu societatea, lipsită de forța de a
ieși din ghearele statului uzurpat. Președintele, prin funcția medierii și
referendum, este singurul care poate scoate țara din lovitura de stat instalată de 34 de ani.
Sunt supuse medierii
Președintelui componentele suveranității naționale: suveranitatea resurselor
naționale, suveranitatea alimentară, suveranitatea educației și sănătății
naționale, suveranitatea demografică, suveranitatea externă și suveranitatea
politică.
0 Comentarii